În weekend-ul trecut am decis să plec din aglomerația capitalei și să mă reconectez un pic cu natura. Destinația: parcul natural Krushuna, peștera Devetashka, Veliko Tarnovo și Arbanasi, toate în Bulgaria.
Drumul din București până la parcul natural a durat cam 4 ore (plecând sâmbătă la ora 8 dimineața din București).
În parcul natural Krushuna (sau Maarata) sunt două trasee pe care le poți parcurge. Vei găsi acolo o mică hartă cu aceste trasee: unul este marcat cu roșu, celălalt cu albastru.
Ambele trasee din Krushuna sunt foarte ușor de parcurs și scurte. Noi le-am terminat cam într-o oră și am mers foarte lejer (deși pe blogurile de catalorii pe care le-am citit timpul era de 2 ore). Singura neplăcere a fost avalanșa de țânțari, atrași probabil de umezeală și căldură (erau cam 30 de grade).
Parcul natural Krushuna
Parcul natural Krushuna
Pe urmă, am mers la peștera Devetashka. Peștera se află cam la 20 de minute de mers cu mașina de Krushuna. Este o peșteră nu foarte mare, dar aparte față de cele pe care le-am văzut până acum. Am stat aici vreo 30 de minute, din care 20 pe o băncuță. 20 de minute în care pur și simplu nu am făcut decât să privim în jurul nostru. Un bun moment de introspecție ;).
Peștera Devetashka
Pe urmă, după cam o ora jumate de mers cu mașina, am ajuns la Veliko Tarnovo. Ne-am plimbat pe străzile din orașul vechi, care, din fericire pentru noi, erau foarte pustii. Așa că profitat din plin de aceasta lipsă de turiști, luând la pas toate straduțele și explorînd toate cotloanele.
Cetatea Veliko Tarnovo
A doua zi am dat o fugă și până în Arbanasi, un mic sătuc lângă Veliko Tarnovo. Acesta se află cam la vreo 3 km distanță de Veliko. Ce este foarte frumos aici sunt casele din piatră și străduțele strâmte, care te fac sa te simți ca într-o poveste. Și, mai ales, atmosfera calmă și liniștită care face sătucul să pară desprins de lume agitată cu care sunt eu obișnuită.
Am fost cazați în Veliko Tarnovo, la Our house în the town, într-un un apartament micuț și foarte cozy. Se află la vreo 10-15 minute de mers pe jos de centrul vechi.
Mâncarea în Bulgaria este delicioasă, asta țin minte de pe vremurile când mâncam mai orice. Dar acum mi-a fost cam greu să găsesc ceva fără brânză sau iaurt. Dar asta nu înseamnă că am rămas flămândă.
Am fost la The Green Restaurant, unde, dacă stai la geam ai o vedere foarte frumosa a orașului. Aici mi-am luat o salată Shopska, dar fără brânza rasă de deasupra, și un orez cu ciuperci, dar fără parmezan.
Supriza cea mai plăcută a fost la restaurantul Shtasliveca, care are o mică secțiune cu trei feluri de mâncare vegane și două deserturi vegane. Cuvântul vegan chiar este folosit în meniu 🙂 Foarte gustoase.
A fost o mini-vacanță plăcută. Chiar dacă am petrecut ceva timp în mașină, pe drum, liniștea din această parte a Bulgariei mi-a încărcat bateriile. Deși se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte, pozele pe care le-am pus în acest articol nu cuprind nici măcar un sfert din realitate.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
21 septembrie, 2020 @ 10:14
Data viitoare cand mai sunteți in zona, sa vizitati si Bojentite , un satuc de vis care face parte din patrimoniul UNESCO.
15 ianuarie, 2021 @ 14:15
Mulțumim frumos. Așa vom face. 🙂